O statistică sumbră plasează România pe locul 3 în Europa la obezitatea infantilă. În țara noastră, 3 din 10 copii și adolescenți sunt supraponderali, iar 8% sunt obezi, conform unui studiu al Organizației Mondiale a Sănătății. Fenomenul ne-a atras atenția deoarece cifrele arată că trendul este în creștere, iar un semnal de alarmă este binevenit.
Nevoia de mâncare se învață
Cumva previzibil, există o corelație directă între educație și obezitate, aspect ce reiese din cercetările de piață. Așadar, părinții joacă un rol decisiv în educația copiilor în acestă zonă, obezitatea nefiind un efect al genelor, ci mai degrabă din lipsa de atenție de care părinții dau dovadă.
Există cel puțin două cauze pentru care părinții se fac vinovați de acestă statistică: folosirea mâncării ca recompensă pentru cei mici, dar și dorința exagerată de a satisface toate poftele copiilor, chiar dacă aceste pofte sunt nesănătoase.
Ce riscă copiii obezi
Excesul de greutate la copii poate duce la:
- diabet
- cardiopatie
- pancreatită
- probleme cu ficatul
- probleme ortopedice (legate de structura labei piciorului)
- probleme respiratorii (obturarea căilor respiratorii superioare și restrângerea peretelui dinspre exterior al toracelui, ceea ce conduce la apnee în timpul somnului)
- reflux esofagian, calculi biliari și alte disfuncții ale stomacului
- disfuncții în alimentație (bulimie)
- probleme cardiovasculare
- hipertensiune
De asemenea, trebuie luat în seamă că un copil obez poate fi adultul obez de mâine. Greutatea în exces atrage după sine și o încredere scăzută în sine, ceea ce se traduce într-o performanță slabă la învățătură și într-o izolare sau autoizolare socială.
Conform unor studii, pentru cei mici a fi obez este un handicap fizic chiar mai mare decât pierderea unui picior.
Obiceiuri nesănătoase
Dar ce conduce la creșterea în greutate la copii? Unele obiceiuri probabil deja vă sunt comune și nu le-ați acordat atenția cuvenită până acum. Hai să enumerăm câteva dintre ele:
- consumul de sucuri acidulate: deși nu pare, băuturile carbogazoase sunt al doilea factor de apariție a obezității infantile, după consumul de dulciuri; suciurile ar trebui să fie un consum ocazional, nicidecum un obicei zilnic;
- consumul de alimente în exces: iar aici grasimile și dulciurile sunt în topul preferințelor românilor;
- activitatea fizică scazută: cu toții știm că noile generații sunt mai degrabă atrase de gadget-uri decât de „măgărușul” sau „leapșa”, ceea ce face ca mâncarea pe care cei mici o consumă să fie stocată în organism în loc să se transforme în energie:
Recomandările noastre:
- înlocuiți sucurile acidulate cu apa sau fresh-uri făcute în casă;
- încurajați-vă copilul să mănânce la ore regulate;
- încercați să nu ratați micul dejun;
- implicați copiii în activități fizice care să le facă plăcere; de exemplu, ați putea să-i duceți pe cei mici la sporturi ca: dansul, înotul, baschet, fotbal, tenis, gimnastica, alergare, patinaj, ciclism, arte marțiale fără contact fizic direct, echitație; de asemenea, copiii sunt încântați și de tabere de vară ca „micii cercetași” care le îmbunătățesc și spiritul competitiv, dar și relaționarea cu alți copii;
- implicați-vă în educația nutrițională a copiilor, incluiv prin solicitatea la școală a cursurilor de nutriție.
Alimente bune
Lapte degresat, salată verde, fructe proaspete și conservate fără zahăr, legume, ouă, pește fără ulei, carne (vită, slabă de porc), pui fără piele, murături, cereale fără unt, pâine neagră (de preferat Graham), mămăligă, macaroane, orez, cartofi (nu prăjiți), brânză de vaci, telemea de vacă desărata, ridichi, ardei, castraveți, andive, praz, ceapă verde, spanac, conopidă, varză, fasole verde.
Alimente de evitat
Cartofi prăjiți, alune, nuci, plăcintă, prăjituri, bomboane, zahăr, miere, gem, stafide, jeleuri, covrigi, gogoși, chips, pește prăjit, legume prăjite, budincă, bacon, slănină, costiță, siropuri, creme, băuturi răcoritoare cu zahăr, cereale cu zahăr, clătite, napolitane.
Vezi: 3 rețete sănătoase pe care le poți găti împreună cu copiii