Cafeaua este cupidonul zilelor noastre deoarece are puterea de a iniția povești de dragoste. La polul opus, în jurul cafelei sunt și încercări nereușite de uniune, de-a dreptul amuzante, dar pline de farmec. Hai să pornim în trenul poveștilor cu zvâc, în care mirosul puternic de cafea proaspăt prăjită pătrunde în cele mai ascunse colțuri.
Te invit la o cafea?
de Adela Dan
Te scot la o cafea? Oare câte cupluri s-au legat în urma unei astfel de invitații? Oare câte poveşti de dragoste au început cu această întrebare? Probabil sute de mii, dar cu siguranţă numărul ar fi fost mult mai mare, omenirea, mai îndrăgostită şi planeta în pericol de suprapopulare dacă toată lumea ar pricepe nuanţele şi importanţa unei invitaţii atât de simple.
Un bun prieten, de exemplu, invitat la o cafea în apartamentul domnişoarei pe care tocmai o condusese până în faţa blocului în care locuia stimabila, a declinat invitaţia pe motiv că nu mai bea cafea la ora 11 pm că nu mai poate dormi după. Asta era şi ideea, să nu mai doarmă după, doar că bietul om, informatician din fire, a luat propoziția ca pe un altgoritm matematic, fără să bănuiască vreo nuanţă necurată. Dezmeticirea, adevărul şi auto-palmele de rigoare au venit a doua zi de la cel mai bun prieten al lui, învăţat cu astfel de tertipuri perfide la care recurg femeile când vor să te vâre în aşternutul lor.
O altă prietenă fusese şi ea, în sfârşit, invitată la o cafea de către un domn pe care şi-l dorise mult timp tovarăş de ceaşcă. Emoţionată nevoie mare înainte de marea întâlnire, a înşirat toate rochiile şi fustele pe care le avea în şifonier în căutarea celei în care avea să arate absolut magnific, întru cucerirea domnului mult visat. Căutarea, însă, a durat atât de mult încât bunul domn, ajuns la timp (ce obicei prost) a mai cerut o cafea până vine invitata. Şi încă una. Şi apoi încă una. Aşa se face, că, după o oră şi ceva, când a apărut ea, frumoasă, ce-i drept, în rochia aleasă, bunul domn, după atâta cafeină, se transformase într-un mini-hulk isteric şi nervos.
În afara poveştilor de dragoste pornite cu o cafea, mai există, însă, şi altfel de întâmplări cu final fericit. O altă prietenă, băutoare împătimită de cafea, îşi savura cafeaua de dimineaţă în lobby-ul hotelului în care se cazase pentru o conferinţă. Cafeaua, însă, era atât de bună încât a surprins-o chiar şi pe ea, bună cunoscătoare şi a făcut-o să închidă ochii de plăcere şi să geamă uşor. Gestul, insesizabil pentru restul lumii, a fost, însă, remarcat de un tânăr om de afaceri ce tocmai se caza la acelaşi hotel. Povestea e lungă, finalul e scurt. Ea este acum căsătorită cu el şi îşi beau împreună cafelele în fiecare dimineaţă într-un apartament superb din centrul Londrei cu un dressing cât garsoniera ei din Drumul Taberei şi vedere la Hyde Park.
Există o diferență între cafeaua de dimineață și celelalte
de Ovidiu Eftimie
Nu tot ce fac italienii este neapărat bun, sunt aceiași oameni care pot face un Ferrari și merge în el cu pantofi fără ciorapi. Că veni vorba de ciorapi, pentru că nu-i poartă în picioare italienii au găsit cum
să-i folosească la fel cum au găsit o soluție pentru resturile de mâncare și au făcut pizza. În cazul ciorapilor, și asta e o teorie personală, i-au transformat în filtre pentru mașina de cafea. Și, pentru ca totul să poarte un nume frumos, italienesc, i-au zis espresso.
Sunt mulți oameni care denumesc această monstruozitate meschină cafea, pentru că unul din ingrediente ar fi cafeaua. Duse sunt vremurile în care știai de bucureștenii cafegii, care importaseră cultura cafelei din bătrânul Orient sau de cafelele exemplare din Ardeal, venite pe filiera imperiului austro-ungar. Acum avem parte de espresso în orice loc unde se servesc băuturi iar lucrurile nu vor evolua spre bine ci dimpotrivă. Ca dovadă ristretto, care e și mai meschin. Iar espresso lung este echivalentul a cere o bere la cal iar cârciumarul să toarne o halbă de apă și una de bere în recipient, să pară mai multă.
Dacă nu te poți lupta cu gusturile omului și pot înțelege cum să bei o mini-cafea în timpul zilei, ca să ai ceva de făcut cu mâinile. Dimineața, însă, dimineața e sfântă. Cafeaua de dimineață ar trebui să fie o cafea reală, minimum la ceașcă, nu la linguriță. De-aia apreciez mult mai mult locurile unde e un ibric mare de cafea din care poți să-ți iei o cană mare, că aia este cafeaua importantă a zilei.
De altfel, mai bine de jumătate din efectul cafelei e legat de miros. Când eram mic, bunică-mea și cu vecinele unguroaice își tot făceau vizite de curtoazie una alteia în timpul zilei, să stea la o cafea și să bârfească subiectele zilei. Ungurii aveau un obicei fain, țineau cafea boabe în bucătărie într-un recipient. Toată casa lor mirosea a cafea, era relaxant pentru noi, copiii. Câțiva ani mai târziu am fost să fac un reportaj la cineva care-și montase un sistem inedit de încălzire. Cum am intrat în casa doamnei mi-am dat seama imediat că unguroaică. „De la accent? – Nu, de la cafea”. Pentru că totul mirosea frumos a cafea.
Ritualul cafelei presupune și partea de dinainte, în care stai vreo 5 minute și doar o miroși. Abia apoi bei prima jumătate de ceașcă. Poți să-ți dai seama în jumătate de oră când o cafea este bună: e cafeaua aia care merge și rece.
Despre colaborarea cu Adela și Ovidiu
Cu 16 ani de experiență ca freelance copywriter, Adela este autorul acelor cărți pe care nu le mai poți lăsa din mână, odată ce ai început să le citești. Și nu pentru că sunt lungi, ci pentru că au acel „je ne sais quoi”, care se lipește de tine ca magnetul de fier.
Ovidiu nu s-a lăsat mai prejos și aruncă în stânga și-n dreapta cu ironii fine care se viralizează cu un tupeu fantastic. Toate ironiile vin din calitatea de redactor-șef al celui mai citit cotidian de umor voluntar, Times New Roman.
Lunar, îi invităm pe cei doi să-și dea cu părerea lor despre diferite subiecte fierbinți ca o zi de vară toridă. Despre pasiune și profesie deopotrivă, oameni și tehnologie, hoteluri și decizii bune, micul dejun din perspective diferite, sărbătorile petrecute în hoteluri, cunoscutele ceaiuri și cafele în incinta acestora, observații despre cum percep oamenii schimbările și… lista poate continua. Un an întreg, să tot vorbim.
Declarăm deschis sezonul de „confruntări” cu pasiune!