Odată cu octombrie, mirosul de cafea este din ce în ce mai prezent. Alice așteaptă aceste momente cu un vers, cu o speranță și își redesenează universul sub formula ei magică de cafea. Noi, pe de altă parte, o așteptăm cu brațele deschise, pregătiți pentru o nouă experiență împreună – dintre cele mai bune – și cu veselie cât cuprinde. Pentru că, luna octombrie este despre bucurie și cafea laolaltă. Despre pasiune și dedicare. Despre acele lucruri făcute așa cum trebuie.
Editorial Alice Năstase, jurnalistă și scriitoare:
O vreme, pe când eram incredibil de tânără, îmi spuneam că a avea tabieturi e semn de înlemnire în propria viaţă și că numai cei care au îmbătrânit puțin își pot fixa în existențele lor rutine tandre, voluptuos repetate. Credeam că a trăi fără să știi ce se întâmplă în clipa, ora sau ziua următoare e semn de tinerețe și de zvâcnet creativ. Între timp, am descoperit cât de mult îmi place să îmi încep ziua cu același ritual al deșteptării către lumină și către optimism, să călătoresc pe aceleași drumuri ale frumuseții, să mă cazez în același lanț de hoteluri unde știu că o să fiu bine primită și voi dormi pe o pernă înfățată în bumbac fin, să repet, în gând, aceeași mantră care-mi aduce pacea în suflet…
Nu-mi mai e teamă de obiceiurile bine așezate, nici de splendida banalitate în care știi ce ți se va întâmpla mai departe. Sunt dependentă de muzică, de dragoste, de soare, de internet, de fețe de pernă de bumbac subțire, de speranţă, de cafea, de căutarea fericirii. Sigur că fără de toate cele de mai înainte aş putea să trăiesc, dar… de ce?
Trec prin viaţă cu câte un cântec răsunându-mi în suflet pe furiş sau lăsând o trenă vaporoasă de decibeli în urmă, nu pot să trăiesc fără internet, îi caut undele căţărându-mă pe vârfuri de deal sau de munte, dacă e nevoie, și nu-mi pot începe zilele fără cafea, așa cum nici întâlnirile cu prietenii nu le văd frumoase decât prin aburii celei mai iubite licori de pe pământ.
Mi-am început iubiri şi mi-am lămurit dispute, stând cu o cană de cafea în mână. La câte o cafea mi s-a schimbat viaţa. Şi încă mi se mai schimbă, în fiecare zi, o dată cu ceaşca în care ne desenăm unul altuia inimioare, şi nori, şi flori, şi fuioare de suflet, în spuma de cafea a fiecărei dimineți…
Am citit undeva că Eminescu era dependent de cafea, şi m-am gândit că poate că există o legătură între cuvântul desăvârșit ales şi băutura nobilă a dimineţilor. Am aflat că poetul Emil Brumaru a declarat cu glas răspicat şi plin de metaforă: “Chiar dacă cineva mi-ar spune să renunţ la cafea pentru că altfel mor, aş renunţa o zi, două până uit de faptul că aş putea muri şi m-aş apuca iar de băut”.
Există dependenţe creative, precum aceea de iubit, vicii splendide, cum e poezia, tabieturi nobile, precum cel al cafelei. Și pentru că octombrie e luna cafelei, o aștept cu un vers, cu o speranță, și-mi redesenez universul sub formula magică, ce are pentru mine aromă de cafea: “niciodată toamna nu fu mai frumoasă”…
Campania „Mai mult decât profesie. Pasiune!“ este cu și despre pasiunea cu care am învățat să servim oaspeții în fiecare zi a activității noastre. Colegii noștri au fost actorii Calendarului pe anul 2017. Prin această campanie ne-am dorit să aducem angajații, dar și meseriile dintr-un hotel într-o altă lumină, prin asocieri neașteptate.
Jurnalista Alice Năstase Buciuta este invitată lunar să ne povestească despre pasiune, viață și profesie, în stilul ei minunat, caracteristic. Citiți mai multe editoriale semnate de Alice Năstase.